Comunica
experienta Clubagricultura.ro
Email RSS Facebook

Febra Q (Query fever), o boala specifica bovinelor, ovinelor si caprinelor, produsa de un agent infectios deosebit de rezistent, transmisibil la om

de Clubagricultura.ro la 16 Aug. 2011

Tags: febra q, query fever, boli la vaci, boli la oi, boli la capre, bolile vacilor, bolile oilor, bolile caprelor, boli transmisibile la om, bune practici in ferma


Febra Q este o boala zoonotica cu mare grad de difuzibilitate, care poate induce avortul la bovine, ovine si caprine. Febra Q (Query fever) este cauzata de un agent patogen ce poate fi intalnit la animalele domestice si salbatice din intreaga lume. Agentul etiologic ce cauzeaza febra Q este Coxiella burnetti, ce poate supravietui in mediu ambient timp indelungat chiar luni. Febra Q o afectiune ce vizeaza animalele si poate afecta omul, mai ales pe cei care desfasoara activitati ce implica contactul cu animalele si/sau produsele acestora.


CLUBAGRICULTURA va ofera cateva sfaturi generale privind febra Q atat pentru fermieri cat si pentru persoanele implicate in cresterea animalelor de ferma, atat pentru protectia acestora cat si pentru reducerea riscurilor de sanatate a populatiei expuse in general, potrivit informatiilor puse la dispozitie de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.
 
Febra Q la animale
 
Boala evolueaza insidios, cu mare grad de difuzibilitate, putand induce avortul la bovine, ovine si caprine. Agentul etiologic ce cauzeaza febra Q este unul specific (Coxiella burnetti), ce poate supravietui in mediu ambient timp indelungat chiar luni.
 
Forma sporulata este rezistenta la caldura, deshidratare si la dezinfectantele uzuale. In Romania, controlul bolii se realizeaza prin monitorizarea tuturor cazurilor de avort aparute la speciile receptive.
 
Febra Q la om
 
Deobicei, infectia poate apare ca urmare a inhalarii/ingerarii de spori rezistenti proveniti din particulele de praf contaminate cu excretii rezultate dupa fatare sau secretii. Balegarul sau urina precum si subproduse animaliere cum ar fi pielea, lana sau blana pot constitui sursa de infectie.
 
Cel mai expus la riscul aparitiei bolii este personalul din abatoare sau ferme.
 
O sursa de infectie la om este consumul de lapte nepasteurizat. Insectele hematofage, sau unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale pot fi implicate in producerea bolii. Febra Q este rar intalnita la om, chiar si in randul fermierilor. Majoritatea persoanelor care sunt infectate nu prezinta simptome sau prezinta semne foarte usoare ale bolii, formele grave fiind intalnite foarte rar.
 
Simptomele apar la 2-3 saptamani de la expunere si constau in semne asemanatoare gripei, cu febra prelungita (2 saptamani sau mai mult), oboseala, dureri de cap, dureri musculare si ocazional, pneumonie sau alte complicatii. Unele personae pot prezenta o forma cronica a bolii, cu simptome ce persista mai mult de sase luni. Infectarea in timpul sarcinii (fie ca mama prezinta sau nu simptome), poate avea un efect negativ asupra dezvoltarii fatului, incluzind nasterea prematura, greutatea mica la nastere sau avort. Rar, pot aparea infectia valvelor cardiace, in general, acestea aparand la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit interventii chirurgicale de tip by-pass.
 
Evitarea infectiei in ferme
 
Activitatiile desfasurate in ferme implica in mod inevitabil, un strans contact cu animalele si materialele contaminate, motiv pentru care se impune respectarea riguroasa a regulilor de igiena personala. Legislatia sanitara veterinara in vigoare cere fermierilor sa adopte masuri adecvate pentru a minimiza expunerea angajatilor si a vizitatorilor privind zoonozele, cum ar fi febra Q. Acestea includ constientizarea posibilelor riscurilor legate de inhalarea aerosolilor contaminati ce pot trece prin sistemele de ventilatie catre locurile frecventate de personalul fermelor.
 
Indicatii pentru evitarea riscului de imbolnavire:

- Spalati-va riguros pe maini de mai multe ori pe zi si intotdeauna inainte de a manca, fuma si dupa terminarea programului zilnic de lucru ;
 - Spalati-va imediat ranile pielii cu sapun si apa curenta si acoperiti-le cu un pansament impermeabil;
- Manipulati tesuturile de origine animala potential infectate precum si avortonii sau materialele venite in contact cu acestea utilizind intotdeauna manusi impermeabile;
- Utilizati echipament personal de protectie suplimentar (inclusiv masti si ochelari de protectie) pentru activitati ce prezinta risc crescut, cum ar fi in cazul focarelor confirmate de Febra Q.
- Depozitati imbracamintea de protectie separat de imbracamintea de lucru si nu purtati imbracamintea de lucru contaminata in interiorul fermei sau la domiciliu;
- Nu consumati lapte nefiert si nu mancati sau fumati in zonele cu animale;
- Daca expunerea la insecte hematofage este inevitabila, utilizati imbracaminte de protectie adecvata.
- Femeile insarcinate trebuie sa evite contactul apropiat cu bovine, caprine, sau pisici aflate sunt in proces de parturitie, sau in perioada post-partum, sau cu oile si mieii mai ales primavara.
 
Bunele practici agricole pot contribui la reducerea riscurilor de sanatate animala si umana:
 
 - Investigarea tuturor avorturilor si a fetusilor morti la nastere si consultarea medicului veterinarului de cate ori apar astfel de cazuri;
 - Izolarea corespunzatoare a fetusilor avortati pana in momentul in care sunt colectati in vederea ecarisaarii. Limitati pe cat posibil accesul oamenilor si animalelor;
 - Eliminati prompt si incinerati toti avortonii, proveniti de la ovine si bovine, iar pentru gunoiul de grajd contaminat sa se utilizeze un incinerator de ferma autorizat sau anuntati imediat firma de ecarisare cu care aveti contract;
 - Curatati si dezinfectati periodic grajdurile si cladirile similare pentru a preveni acumularea de materiale potential contaminate. inainte de utilizarea unui furtun de inalta presiune, dupa ce gunoiul a fost inlaturat, prima data se vor umezi pardoselile folosind presiunea scazuta pentru a reduce producerea de aerosoli.
 - Desi febra Q nu este sensibila la dezinfectantii obisnuiti, acestia sunt utili in controlul altor boli importante;
 - Evitati curatarea cladirilor si mutarea gunoiului de grajd in zilele cu vant puternic si evitati scurgerile apei contaminate, in special pe caile publice de acces;
 - Nu ardeti gunoiul de grajd sau materiale rezultate in urma avorturilor la foc deschis, deoarece acesta poate creste riscul de raspandire in aerosoli, in special pe vreme cu vant puternic. Indicat este ca gunoiul de grajd sa fie compostat la distanta considerabila de animale pe o perioada de mai multe saptamani, urmata de rotirea suprafetei expuse spre interior fapt ce ii permite sa se incalzeasca in profunzime;
- Dupa stivuire si compostare pentru cat mai mult timp posibil, raspanditi gunoiului de grajd pe terenuri arabile la distante foarte mari de oameni sau animale. Nu se va vinde direct catre public si nu va fi utilizat pentru lotizari sau gradininarit;
- Este necesar ca in ferma sa existe un bun control asupra parazitilor animalelor si adaposturilor, iar cainii si pisicile trebuie sa fie tinute cat mai departe de materialul avortat si de produsele rezultate in urma parturitiei sau alte subproduse.


Autor: Clubagricultura.ro



Ultima ora:





Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton

Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare

Abonare newsletter Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Clubagricultura.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!

Comentarii
0 comentarii




 
Sectiuni
  • Actualitate
  • agroturism
  • Boli si daunatori
  • Cultura mare
  • Culturi de camp
  • Fonduri europene
  • Legislatie agricola
  • Legumicultura
  • Meteo
  • Plante medicinale
  • Pomicultura
  • Preturi inputuri agricultura
  • Remedii naturiste
  • Sere si solarii
  • Subventii
  • Tehnologii agricole
  • Tratamente fitosanitare
  • Viticultura
  • Zootehnie
  • Hobby gradinarit
Video club